Rîul Bîc își capătă un debit vizibil abia în zona Călărașului, după evacuarea apelor tratate de stația de epurare, susține Nicolae Pascaru, președintele Consiliului Fundației ECODAVA, care participă la o expediție de documentare a stării rîului.
În cea de-a patra zi a deplasării, echipa a urmărit traseul apei în zona stației de epurare din Călărași și pe mai mulți kilometri în aval, constatînd atît funcționarea sistemului de tratare, cît și existența unor posibile surse de poluare, tranamite ecology.md
Potrivit președintelui Consiliului Fundației ECODAVA, la stația de epurare din Călărași, apa uzată trece prin mai multe etape de tratare înainte de a fi evacuată în Bîc. El afirmă că sistemul include mai multe instalații de filtrare, patru filtre performante și șase reactoare, după care apa ajunge în bazine și este deversată în rîu.
„Aici este a patra stație unde se curăță aceste ape uzate. Noi vedem, în ultima instanță, cum iese apa mai curată. Această apă este filtrată prin șase reactoare”, a declarat Nicolae Pascaru, președintele Consiliului Fundației ECODAVA.
El susține că, în apropierea de Călărași, în condiții obișnuite, în albia Bîcului are foarte puțină apă, debitul crescînd în special după ploi abundente. În schimb, după stația de epurare, cantitatea de apă devine considerabil mai mare.
„Pînă la Călărași, rîul Bîc practic nu există, pentru că nu este apă. Ea poate să apară atunci cînd sînt ploi mari, torențiale. Dar rîul Bîc adevărat apare aici, după stația de epurare de la Călărași”, afirmă președintele Consiliului Fundației ECODAVA.
Nicolae Pascaru a relatat că localnicii vorbesc inclusiv despre reapariția peștelui în rîu. Totuși, el consideră că apa trebuie analizată în laborator înainte de a se putea face concluzii despre calitatea sa și despre siguranța utilizării resurselor biologice din rîu.
„Băștinașii spun că deja există pește și că se prinde pește în acest rîu. Eu nu sînt sigur că este bun pentru consum, dar este important ca această apă să fie verificată, să fie dată la control și să vedem care este compoziția ei”, a declarat președintele Consiliului Fundației ECODAVA.
În același timp, Nicolae Pascaru atrage atenția asupra impactului activității umane asupra Bîcului. Potrivit lui, pe traseul rîului au fost observate deșeuri, gunoiști neautorizate și locuri unde ar exista riscul deversării necontrolate a apelor uzate.
„Tragedia rîului Bîc este factorul omenesc. Sînt gunoiști neautorizate, gunoi aruncat în acest rîu. Nu este suficient că este puțină apă, dar oamenii se mai și comportă iresponsabil față de el”, a spus Nicolae Pascaru.
La cîțiva kilometri în aval de stația de epurare din Călărași, membrii expediției au identificat o altă instalație despre care președintele Consiliului Fundației ECODAVA presupune că ar fi fost folosită anterior pentru tratarea apelor. El afirmă că aceasta pare să nu mai funcționeze corespunzător, însă această constatare urmează să fie verificată de autoritățile sau specialiștii competenți.
Potrivit lui Nicolae Pascaru, apa observată în această zonă avea un aspect mai întunecat și un miros neplăcut. El a subliniat însă că turbiditatea poate fi influențată și de cantitatea mare de nămol din albia Bîcului, motiv pentru care evaluarea vizuală nu este suficientă pentru stabilirea calității apei.
O altă problemă ridicată de președintele Consiliului Fundației ECODAVA este utilizarea apei din rîu pentru irigare în localitățile din aval. Pascaru spune că, dacă apa este poluată, aceasta poate ajunge indirect în circuitul alimentar prin culturile agricole irigate din Bîc. Și în acest caz, concluziile privind riscul pentru sănătate necesită analize de laborator.
Expediția urmează să continue spre raionul Strășeni. Potrivit lui Nicolae Pascaru, scopul deplasării este documentarea stării reale a Bîcului, identificarea surselor de poluare și formularea unor propuneri pentru îmbunătățirea calității apei și protejarea izvoarelor și a albiei rîului.
„Scopul nostru este să cunoaștem cît mai multe lucruri reale despre rîul Bîc și să găsim soluții pentru ca apa să fie mai curată, izvoarele să fie protejate și situația să poată fi îmbunătățită”, a conchis Nicolae Pascaru, președintele Consiliului Fundației ECODAVA.