O radiografie dură a realității din teren arată că, dincolo de discursurile optimiste de la Chișinău privind parcursul european al țării, satele și orașele din Republica Moldova continuă să se înece în gunoaie, gestionarea defectuoasă a deșeurilor transformând localitățile în adevărate focare de infecție.
Într-un efort de documentare independentă, echipa Fundației Ecologice „EcoDava”, în parteneriat cu Noi.md, a efectuat un amplu raid de monitorizare în mai multe raioane pentru a evalua starea reală a mediului și modul în care administrațiile publice locale gestionează această criză sistemică. Rezultatele inspecțiilor teritoriale reflectă un peisaj dezastruos, în care depozitarea deșeurilor sub cerul liber otrăvește solul, apele subterane și aerul, în timp ce reacția instituțiilor de control rămâne complet inertă.
Prima oprire a monitorizării a avut loc în raionul Călărași, în satul Țibirica, unde poluarea a atins cote alarmante, iar demersurile societății civile au rămas fără ecou. Vicepreședintele Fundației Ecologice „EcoDava”, Nicolae Pascaru, a subliniat gravitatea situației din această localitate, declarând: „Azi, echipa ECODAVA împreună cu echipa de la NOEMD vom merge în teritoriu pentru a vedea realitatea ce înseamnă ecologie în Republica Moldova. Vom vedea cum administrația publică locală fătăresc aceste probleme. Noi, de la ECODAVA, avem mai multe probleme și obiective din țară care sunt problemate și ne monitorizăm. Și chiar vom vedea cum s-au schimbat, s-au evoluat lucrurile la această etapă. Suntem în satul Țibirica, raionul Călăraș. Și aici iarăși vedem o situație de dezastru ecologică. Noi am insistat și am scris mai multe scrisuri la Inspectoratul Protecției Mediului Călăraș și noi vedem că rezultatele sunt zero. Acest obiect, de fapt, nu este închis și noi vedem că o mare parte din satele de împrejur aduc aici gunoiul și pur și simplu îl aruncă și în parte, și pe câmp. Și când sunt mai mari ploi, când sunt vânturi puternice, tot acest gunoi, noi îl vedem pe toate dealurile acestor sații. Este un pericol ecologic pentru că, în afară de tot ce este cărtie, pelicule, noi vedem că mulți aruncă și animale care sunt moarte și, de fapt, aceasta este o bombă ecologică. Ar fi foarte bine ca Inspectoratul să sesizeze la această întrebare și, macărelementar, o să pui un gard împrejur”.
Tabloul degradării ecologice se repetă aproape identic la doar câțiva kilometri distanță, în satul Bravicea din același raion, unde poligonul de deșeuri a devenit o platformă nesupravegheată pentru stocarea amestecată a reziduurilor menajere, a materialelor de construcții și a substanțelor chimice periculoase. Nicolae Pascaru a taxat dur neconcordanța dintre rapoartele oficiale triumfaliste și mizeria din realitate, arătând că lipsa cruntă de logistică distruge potențialul estetic și de mediu al regiunii: „Acum noi suntem în satul Bravicea, raionul Călăraș. Noi vedem, iarăși, un exemplu unde este depozitat foarte mult gunoi și sunt începuti de la materiale de construcție până la diferite materiale chimice. Sunt plastic, sunt depozitate și șâine de mașină în envelope. Este mult, mult carton. Noi vedem că, iarăși, nu este nici o sortare de fapt acest depozit aceștui gunoi. Noi vedem că aici tractorul practic nu s-a lucrat foarte de mult și tot acest dezastru este sub cerul liber. Întotdeauna, când sunt precipitații, când sunt vânturi mari, noi vedem că acest dezastru este răspândit pe regiuni și inclusiv se poluează și apele sub teranie și inclusiv este un miros neplăcut și, de fapt, simplu, ca estetic, nu face față unui sat sau unui raion. De fapt, autoritățile spun că acest raion călăraș unghien, nesporin, este un exemplu, pero situația reală este una diferită”.
În ciuda promisiunilor guvernamentale, investigația de teren demonstrează că flagelul deșeurilor necontrolate afectează și zonele urbane, un caz cronic fiind cel din raionul Șoldănești, unde un poligon istoric înființat încă în anul 1987 și extins pe două hectare riscă să polueze direct bazinele acvatice adiacente. Activiștii ecologiști avertizează că nepăsarea prelungită are un impact direct și devastator asupra stării de sănătate a populației locale. „O Moldova europeană în primul rând înseamnă ecologie, sanatate, înseamnă bunăstarea oamenilor, dar făcând aceste raiduri prin Republica Moldova privitor situații ecologice, noi vedem că situația este iarăși la maxim dezastruoasă. Noi suntem în urașul șoldenilor, Organizația ECODAVA monitorizează acest obiect de câțiva ani și vedem că, în mare parte, nu s-a schimbat nimic. Tot este aruncat sub cerul liber, mai jos este un ias de acumulare a apii și întotdeauna când plouă, sunt precipitații. De fapt, toată această mizerie pleacă în ias. Totă această situație se reflectă pe sanatația oamenilor care trăiesc aici și acolo, pe jurame. Acum vom merge la primărie, vom întreba situația vivitoră acestei gunoie și care este soarta ei”, a punctat vicepreședintele „EcoDava”.
Spre deosebire de alte localități amorțite, la nivelul Primăriei orașului Șoldănești par să se miște anumite pârghii birocratice și financiare. Autoritățile locale au raportat obținerea unui proiect de finanțare de la Ministerul Mediului, în valoare totală de 2.410.000 de lei, structurat în patru etape distincte. Din această sumă, peste 500.000 de lei sunt alocați pentru prima fază care vizează izolarea poligonului prin construcția unui zid și a unui gard de protecție menit să oprească deversarea gunoiului pe carosabilul adiacent, montarea unui modul pentru paznici, introducerea iluminatului și a camerelor de monitorizare. Planul pe termen lung, integrat în strategia națională „Deșeuri solide în Moldova”, prevede transformarea locației într-o stație modernă de transfer și sortare a plasticului și cartonului, licitațiile pentru tomberoane fiind deja câștigate, cu un termen limită de finalizare și operaționalizare stabilit pentru luna decembrie 2026. Cu toate acestea, dincolo de hărțile prezentate și planurile de modernizare, realitatea imediată rămâne aceeași: mii de tone de deșeuri stau în continuare sub cerul liber.
Concluziile deplasării în teritoriu denotă o criză cronicizată ce nu mai poate fi lăsată exclusiv pe umerii unor primării depășite de situație sau lipsite de fonduri. La finalul acestei zile dense de monitorizare, Nicolae Pascaru a lansat un apel ferm către factorii de decizie de la nivel central, solicitând o intervenție legislativă și executivă coordonată pentru a opri degradarea mediului înconjurător: „Astăzi am avut o zi foarte încărcată. Am mers pe mai multe locuri unde erau plasate gunoișteri neautorizate. Erau multe din ele care erau amenajate, cât de cât îngrădite cu gard, dar totuși problema există, ele stau sub cerul liber. Republica Moldova este într-un proces de integrare europeană și, iarăși, este foarte important ca integrarea să fie în toată țara, în fiecare comună, în fiecare raion, în fiecare urașel. Problema cu aceste gunoiști neautorizate este una foarte majoră la noi în țară și ea necesită o abordare la nivel național. Este necesar să implice și Comisia Parlamentară pe mediu, este necesar să implice și Ministerul Mediu și toți activiștii care sunt într-acest sector ecologic. Vom monitoriza și vom ține la curent cu această situație”.
